|
Conținut: "Divina Comedie"
Cercul al optulea. Valea
a cincea: pungașii
Cei doi poeți, cãlãuziți de demoni, strãbat colnicea de-a lungul smoalei
fierbinți (1-30) Ciampolo di
Navarra și Frate Gomita (31-96)
Cursa întinsã dracilor de Ciampolo
și cearta acelora (97-151)
1 Vãzui și cãlãreți cum cîmpi întrapã,
cum dau atacuri, sau fãcînd alai
și-aori în vãlmãșag fugind cum scapã,
4 cursari prin țara voastrã-ntîmpinai,
și bande-n treacãt, neamule-aretine,
și joc de suliți și-ncurãri de cai,
7 urmînd dupã chimvale-ori tamburine,
cu buciume-ori cu focuri din castele
și semne de-ale noastre-ori chiar strãine,
10 ci-atare-avînd poznaș cimpoi nici ele,
nici oști eu n-am vãzut, nici escadroane,
nici nave-urmînd un far sau grup de stele!
13 Mergeam acum cu-aceste lighioane -
vai, rãi fîrtați - dar toate cum li-e rîndul,
cã-n Iad nu ceri tãmîie și icoane.
16 Dar eu aveam numai la smoalã gîndul,
sã vãd și-a bolgii-ntreagã așezare
și rãul neam ce-l scaldã-n ea fierbîndu-l.
19 Precum cînd dau piloților pe mare
delfinii semn cu spetele rotunde
sã-și scape-a lor corabie de 'necare,
22 așa, spre-a rãsufla, și-aici și-altunde
vedeam vrun rãu spinarea cum și-o saltã
dar numai fulgerînd și iar s-ascunde.
25 Cum stau prin bãlți și broaștele-ndeolaltã
la mal, și-astfel c-afar-au numai botul,
dar labele și-ntregul trup în baltã,
28 și-aici astfel la mal umpleau ei totul
dar cînd s-apropia Bãrboi-Zbîrlit
pe toți în clipã-i și-nghițea borhotul.
31 Vãzui, și-am sufletul și-acu-ngrozit
pe unul stînd, cum e pe cînd le sperii
cã stã o broascã și-altele-au sãrit,
34 dar Bot-de-Ogar i-a și-ncleștat în perii
smoliți ai lui cîrligul și, trãgînd,
ce-a scos din lac o vidrã-mi fu vederii.
37 Știam pe draci pe nume-acum pe rînd,
cãci fui atent și cînd aleși ei furã
și și-ntre ei cum se chemau strigînd.
40 - „Hei, Foc-Nestins, aleargã și-i înfige
în spate gheara sã-l jupoi de piele!"
Și toți au curs cu cãngi și cu cîrlige.
43 Iar eu: - „De poți, maestre-al cãii mele,
sã faci sã afli cine-i desperatul
cãzut aici în mîini atît de rele?".
46 Mergînd Virgil deci a-ntrebat de statul
din care-a fost nãscut, iar el îi spuse:
- „Sãrmana maicã mã nãscu-n regatul
49 Navarei unde-n slujbã ea mã puse,
cãci tat-avui pe-un biet de marțafoi,
și-al sãu distrugãtor și-a tot ce-avuse.
52 La bunul domn Tibald fui serv apoi,
și-acolea-n coțcãrii fui meșter mare
de cari-acum dau seamã-ntr-ãst noroi".
55 Iar Rît-de-Porc, ce-avea doi colți cum are
și-un porc mistreț, fãcu ca-n șold mișelul
sã-i simț-un colț ce-artist e-n spintecare.
58 De rãi motani mai dete șoricelul!
Bãrboi-Zbîrlit însã-l cuprinse-n brațe
și-a zis: - „Pînã-l înfurc, cu-ncetinelul!".
61 I-l duse lui Virgil apoi în fațã:
- „De vrei sã știi mai mult, întreabã-l darã,
cã-ndat-apoi sar alții și-l înhațã".
64 Și-a zis Virgil: - „Cunoști tu, așadarã,
prin smoalã vrun nemernic sã se cheme
latin de neam?" - „De-un duh cu-a voastrã țarã
67 vecin, m-am despãrțit de scurtã vreme.
De-ar fi și-acum deasupra-mi ãst mișel,
de cãngi și gheare-acum eu nu m-aș teme."
70 Dar Bot-de-Ogar: - „Ce stãm acum astfel!".
Și-n braț i-a-nfipt al cãngii vîrf subțire
și-un mare sfert de carne-a rupt din el.
73 Și Fund-de-Iad tot sta sã-l ia-n primire
de jos mai de la pulpi, ci-n rotogol
se-ntoarse-al lor decan cu rea privire,
76 și-a stat puțin mai blînd turbatul stol.
Virgil, nezãbovind, din nou grãit-a
spre cel ce sta privindu-și osul gol:
79 - „De cine zici, cã rea ți-a fost ursita
cînd tu, lãsîndu-l, mai spre mal te-ai tras?".
Rãspunse-acela: - „Fratele Gomita,
82 Galuricul, oricãrei fraude-un vas.
Astfel avut-a-n mîini pe inimicii
lui Ninu-ncît de pomin-a rãmas,
85 dar bani le-a smuls și-n cîmp a pus voinicii
cum el zicea, și-a fost înșelãtor
și nu-n mãrunt, în multe alte-oficii.
88 El stã-n contact cu cel din Logodor,
cu Zanche-acum, și-și spun nenumãrate,
tocînd de dragã-le Sardinia lor.
91 Dar, vai, vedeți-l pe-altu-n fãlci cum bate!
Eu multe-aș spune, dar mã tem cã el
îmi face grapã ghearele-i pe spate".
94 S-a-ntors vãtaful lor spre Farfarel
ce tot pîndea din ochi cum sã-l apuce:
- „Tãiatule din furci! Mai stai nițel!".
97 Cel groaznic îngrozit atunci spre duce:
- „Lombarzi ori tusci sã vezi și dacã-ți place
sã-i și auzi - a zis - ți-i pot aduce,
100 de-or sta puțin deoparte-aceștia-n pace
spre-a nu se teme-ai mei de-a lor mînie
și eu, de-aici din mal, pe loc voi face
103 nu unu-ori doi, ci șapte sã vã vie,
c-un semn din gur-așa cum dãm signale
cînd iese-un ins și vrea tovãrãșie".
106 Dar Cap-de-Ogar cu botul feței sale
în vînt și dînd din cap: - „Nemernic, ce-i!
și ce scorni prilej scãpãrii sale!
109 Bogat, pungașu-n lațuri cîte vrei!".
- „Ei, da! Sînt rãu cum nici nu se mai poate
c-aduc la chin cu mult mai rãu pe-ai mei!"
112 Pierzînd rãbdarea Zbate-Aripi, cu toate
cã toți i s-opuneau: - „De-mi sari în lac
eu nu-n galop sãrind mi te voi scoate,
115 ci-n zbor de-aripi în clipã-ți viu de hac!
Subt mal, fîrtați! Și vom vedea noi dacã
ești tu, decît noi toți, mai mare drac!".
118 Nou joc, creștine,-ascultã și-o sã-ți placã!
Se-ntoarserã deci toți, spre-alt mal cãtînd
și-ntîi fu cel ce n-ar fi vrut s-o facã.
121 Pîndind priințã clipei și-nfigînd
pungașu' bine tãlpile-n țãrînã,
sãri și-astfel scãpã de-al bandei gînd.
124 O ciudã fu pe toți acum stãpînã.
Dar mai ales pe cel ce cauzã fu,
deci și porni strigînd: - „Tu-mi ești în mînã!".
127 Dar nu-i era. Cãci zborul nu putu
sã-ntreacã frica. [Unu-n fund pe datã,
iar altu-n zbor cu pieptul sus trecu.]
130 Nu piere-o raț-altminteri scufundatã
în lac cînd vine-un șoim ce tot astfel
trudit și mînios de drum își catã.
133 Cu ciudã de-acest lucru, Parpanghel
zburã pe urma lui, dorind ca hoțul
sã-i scape-n lac, spre-a se prici cu el.
136 Iar cînd i-a fost scãpat, sãrindu-i moțul
sãri cu ghearele pe soț și-apoi
se-ncinse-o harțã peste lac cu soțul.
139 Dar celãlalt era dibaci coroi
sã-l scarmene vîrtos! Și-așa cãzurã
de sus în smîrc în clocot amîndoi.
142 Și-n pripã-i despãrți acea cãldurã
ci-atîta clei pe-aripi li s-a lipit,
cã nu puteau sã iasã din arsurã.
145 Cu-ai sãi se vãicãrea Bãrboi-Zbîrlit
și-urni pe patru-n ajutor sã sarã
cu cãngi cu tot pe-alt mal, iar ei grãbit
148 la postul lor și-aici zburarã,
și cãngi întinserã spre-acei spurcați
ce-aproape copți sub scoarțã se-nfundarã.
151 Noi însã i-am lãsat așa-ncurcați.
Conținut: "Divina Comedie"
Download: "Divina Comedie"
Sursă: https://archive.org/details/Dante-DivinaComedie
Читайте також: Данте Аліг'єрі. Божественна комедія.
Читайте также: Данте Алигьери. Божественная комедия.
Top
Recomanda aceasta pagina unui prieten!
|
