|
Conținut: "Divina Comedie"
Brîul al doilea: pizmãreții
Guido del Duca și Rinieri da Calboli
(1-66) Plîngerea lui Guido de
schimbarea moravurilor în Romagna
(67-126) Glasuri în aer care aduc
aminte de pizmã pedepsitã (127-151)
1 - „Al nostru deal, ce om ni-l ocolește,
cît timp e încã viu și ochii lui
se-nchid și se deschid precum voiește?"
4 - „Nu pot sã știu, dar știu cã singur nu-i.
Întreabã-l tu cã stã mai lîngã tine
și-l roagã dulce-așa ca sã-l dispui!"
7 Vorbeau, plecați spre-olalt-așa-ntre sine
la dreapta doi, și-apoi plecata fațã
o-ntinserã ca spre-a vorbi cu mine.
10 Și-mi zise-un duh: - „Tu, suflete, ce-n viațã
și-acum fiind, în trup spre ceruri treci,
mîngîie-ne de milã și ne-nvațã:
13 de unde vii și cine ești? Ne pleci
sã stãm de-atîta har ce ți se fece
mirați ca și de-un fapt nefost în veci".
16 Iar eu: - „Prin mijlocul Toscanei trece
un rîu - am zis -, ce-n Falteron rãsare
și curge-un curs de mile zece-ori zece.
19 Din malul lui aduc a mea-mbrãcare,
și-a spune cine-s eu ar fi-n zadar,
cãci numele nu mult rãsunet are".
22 Rãspunse-acel ce-ntîi vorbi: - „De-i clar
ce pot cu mintea-n vorba ta pãtrunde,
de Arno-ți sunã vorbele-așadar?".
25 Iar lui al doilea: - „Dar de ce ne-ascunde
sã-i zicã el acestui rîu pe nume,
cum faci spunînd vești rele de-oareunde?".
28 Iar el rãspunse-așa: - „Nu știu anume,
dar bine-ar fi sã-l știm și dispãrut
chiar numele atãrii vãi din lume,
31 cãci din izvoru-i (unde-i gros fãcut
alpestrul lanț, din care-i rupt Pelorul,
încît nu-n multe locuri e-ntrecut)
34 și pînã unde intr-a-ntoarce sporul
ce mãrii cerul e silit sã-l sugã
spre-a pune-n rîuri ce-a cãra li-e zorul,
37 virtutea ca pe-un șarpe-o pun pe fugã
vrãjmași ei toți, ori prin curenții rãi,
ori duși de-un rãu nãrav care-i subjugã,
40 fãcînd pe fiii-acestei biete vãi
așa de rele-apucãturi sã prindã,
cã parcã-i paște Circe-n rînd cu-ai sãi.
43 El printre porci murdari, mai demni de ghindã
decît de oricare-alt vipt ce gurii-i place,
curgînd, dintîi sãrãcãcios, colindã.
46 Mai jos gãsește javre fãr' de pace
cari n-au putere-atît cît au venin,
și-aici, scîrbit de ei, un nas le face.
49 Pe cît scoboarã-n jos și tot mai plin
spurcatul rîu și vrednic de blãsteme,
el vede javrele cum lupi devin.
52 Trecînd prin rîpi afunde, dintr-o vreme
el dã de vulpi de-atîta fraudã pline,
cã nici de-un laț nici una nu se teme.
55 Voi spune tot, s-audã el, cãci bine
va prinde-acestui viu sã-și aminteascã
ce-un duh adevãrat azi pune-n mine.
58 Pe-al tãu nepot [îl vãd] cum va goni
vînînd pe lupi prin valea-ngrozitoare
și-n spaima morții tuturor va fi.
61 Și ca pe boi bãtrîni o sã-i omoare,
și vie vinde carnea lor, rãpind
a multor vieți, iar sie-a sa onoare.
64 Din tristul codru plin de sînge iese
și-l las-așa cã nici în ani o mie
el n-o mai fi acel care fusese".
67 Precum, la vestea jalei ce-o sã fie,
acel ce-ascultã-ncepe-a se-ntrista
din orice parte-acel amar sã vie,
70 așa vãzui pe-al doilea duh, ce sta
s-asculte-atent, cum trist sporea-n mîhnire,
cînd prinse-n el ce-ntîiul cuvînta.
73 Ce-mi spuse-un duh și-a cestuilalt privire
m-au ars sã știu pe nume pe-astea douã,
și de-asta deci smerit le-am dat de știre.
76 Deci tot acel ce-ntîi vorbi, cu nouã
cuvinte-a zis: - „Tu vrei acum sã vreu
sã-ți fac ce tu nu vrei sã ne faci nouã.
79 Dar n-oi fi scump, fiindcã Dumnezeu
atîta har în tine-a vrut sã punã -
sã știi atunci cã Guid del Duca-s eu.
82 Trãind fui ars de-o pizm-așa nebunã,
încît m-ai fi putut livid vedea
vãzînd pe-un om chiar numa-n voie bunã,
85 și-atare paie-adun din holda mea.
De ce-aveți inima voi, oameni, oare
spre-un bun ce-a fi-mpãrțit nicicînd nu vrea?
88 Acesta e Rinier, odor și-onoare
a casei Calboli, în care nu-i
azi nici un ins sã aib-a lui valoare.
91 Nu-i singur despuiat din neamul lui;
cît e-ntre Po și munți și Ren și mare,
de-un bun util și dulce vieții-oricui,
94 ci plin e locu-ntre-ale lor hotare
de sterpi ciulini, așa cã prin culturã
tîrzie-ar fi sã-i smulgi orice-ncercare.
97 Ah, unde-s toți acei ce faim-avurã:
Menard, Carpigna, Lizio, Traversar?
Vai nouã, romanioli, azi corciturã!
100 [Cînd ai sã naști, Bologno-un alt Fierar?]
Și-un alt di Fosco, tu, Faenza, oare,
din troscot astãzi devenind stejar?
103 Sã nu te miri cã bietu-mi suflet geme
cînd Guid de Prata-mi vine-aminte mie
și Ugo d'Azzo, de pe-a noastrã vreme,
106 și Frederic Tignos cu-a lui cuscrie,
și Traversara și-Anastagi,-azi ele
familii-a cãror casã li-e pustie,
109 femei și cavaleri, plãceri și-acele
dulci griji, de-amor și curtenie pline,
pe unde-au inimi azi atît de rele!
112 Cum nu pieri, Bretinore, cãci din tine
fugir-ai tãi, sã scape de dihonii,
și mult popor cu ei? Dar face bine
115 Bagnacavall cã-și isprãvi coconii,
rãu Costracar cã ne mai fac pomanã
asemeni conți, și și mai rãu fac conii!
118 Vor fi, cînd vor scãpa de-a lor Satanã,
Paganii buni, dar nu-ntr-așa mãsurã
sã n-aibã totuși și-urme de prihanã.
121 O, Ugolin de Fantoli, sigurã
stã faima ta, cãci nu mai poți avea
urmași s-o facã, scãpãtînd, obscurã.
124 Dar mergi, toscane, cãci mai bine-aș vrea
sã plîng decît sã spui, așa de-amare
dureri îmi fac vorbind de țara mea".
127 Știam cã simt a noastrã-ndepãrtare
ãști doi iubiți; dar cãci stãteau tãcînd
fãceau s-avem încredere-n cãrare.
130 Cînd iarãși furãm singuri și mergînd,
precum din nori un trãsnet se scoboarã
cumplit veni un glas spre noi zicînd:
133 - „Oricine mã-ntîlnește-acum m-omoarã!".
Și-apoi pieri precum se-ndepãrteazã
și-un tunet scurs prin nori ce-l împresoarã.
136 De-abia simții cã aerul s-așazã
cînd iat-alt glas cu-atît de mare hui
cum face-un tunet ce-n curînd urmeazã:
139 - „Aglaura, schimbatã-n stîncã, fui",
încît spre-a fi mai strîns de-al meu pãrinte
eu nu 'nainte-un pas, ci-ados fãcui.
142 Cînd fu-n tot locul pace ca 'nainte,
- „Acesta-i asprul frîu - îmi zise el -
ce-ar fi sã facã pe-om a fi cuminte.
145 Voi prindeți însã nada-ncît acel
dușman de veci vã trage-n unghișoarã;
puțin v-ajutã deci și frîu și-apel.
148 Vã cheamã cerul cel ce vã-ncunjoarã
și-aratã-v-ale lui splendori eterne,
dar ochiul vostru tot spre lut scoboarã -
151 de-aci vã bate-Acel ce-atot-discerne".
Conținut: "Divina Comedie"
Download: "Divina Comedie"
Sursă: https://archive.org/details/Dante-DivinaComedie
Читайте також: Данте Аліг'єрі. Божественна комедія.
Читайте также: Данте Алигьери. Божественная комедия.
Top
Recomanda aceasta pagina unui prieten!
|
