| 
	     Conținut: "Divina Comedie" 
 Brîul al doilea: pizmãreții Guido del Duca și Rinieri da Calboli 
(1-66) 	Plîngerea lui Guido de 
schimbarea moravurilor în Romagna 
(67-126) 	Glasuri în aer care aduc 
aminte de pizmã pedepsitã (127-151) 1 - „Al nostru deal, ce om ni-l ocolește, cît timp e încã viu și ochii lui
 se-nchid și se deschid precum voiește?"
 4 - „Nu pot sã știu, dar știu cã singur nu-i. Întreabã-l tu cã stã mai lîngã tine
 și-l roagã dulce-așa ca sã-l dispui!"
 7 Vorbeau, plecați spre-olalt-așa-ntre sine la dreapta doi, și-apoi plecata fațã
 o-ntinserã ca spre-a vorbi cu mine.
 10 Și-mi zise-un duh: - „Tu, suflete, ce-n viațã și-acum fiind, în trup spre ceruri treci,
 mîngîie-ne de milã și ne-nvațã:
 13 de unde vii și cine ești? Ne pleci sã stãm de-atîta har ce ți se fece
 mirați ca și de-un fapt nefost în veci".
 16 Iar eu: - „Prin mijlocul Toscanei trece un rîu - am zis -, ce-n Falteron rãsare
 și curge-un curs de mile zece-ori zece.
 19 Din malul lui aduc a mea-mbrãcare, și-a spune cine-s eu ar fi-n zadar,
 cãci numele nu mult rãsunet are".
 22 Rãspunse-acel ce-ntîi vorbi: - „De-i clarce pot cu mintea-n vorba ta pãtrunde,
 de Arno-ți sunã vorbele-așadar?".
 25 Iar lui al doilea: - „Dar de ce ne-ascunde sã-i zicã el acestui rîu pe nume,
 cum faci spunînd vești rele de-oareunde?".
 28 Iar el rãspunse-așa: - „Nu știu anume, dar bine-ar fi sã-l știm și dispãrut
 chiar numele atãrii vãi din lume,
  31 cãci din izvoru-i (unde-i gros fãcut alpestrul lanț, din care-i rupt Pelorul,
 încît nu-n multe locuri e-ntrecut)
 34 și pînã unde intr-a-ntoarce sporul ce mãrii cerul e silit sã-l sugã
 spre-a pune-n rîuri ce-a cãra li-e zorul,
 37 virtutea ca pe-un șarpe-o pun pe fugã vrãjmași ei toți, ori prin curenții rãi,
 ori duși de-un rãu nãrav care-i subjugã,
 40 fãcînd pe fiii-acestei biete vãi așa de rele-apucãturi sã prindã,
 cã parcã-i paște Circe-n rînd cu-ai sãi.
 43 El printre porci murdari, mai demni de ghindã decît de oricare-alt vipt ce gurii-i place,
 curgînd, dintîi sãrãcãcios, colindã.
 46 Mai jos gãsește javre fãr' de pacecari n-au putere-atît cît au venin,
 și-aici, scîrbit de ei, un nas le face.
  49 Pe cît scoboarã-n jos și tot mai plinspurcatul rîu și vrednic de blãsteme,
 el vede javrele cum lupi devin.
  52 Trecînd prin rîpi afunde, dintr-o vremeel dã de vulpi de-atîta fraudã pline,
 cã nici de-un laț nici una nu se teme.
 55 Voi spune tot, s-audã el, cãci bine va prinde-acestui viu sã-și aminteascã
 ce-un duh adevãrat azi pune-n mine.
 58 Pe-al tãu nepot [îl vãd] cum va goni vînînd pe lupi prin valea-ngrozitoare
 și-n spaima morții tuturor va fi.
  61 Și ca pe boi bãtrîni o sã-i omoare, și vie vinde carnea lor, rãpind
 a multor vieți, iar sie-a sa onoare.
 64 Din tristul codru plin de sînge iese și-l las-așa cã nici în ani o mie
 el n-o mai fi acel care fusese".
  67 Precum, la vestea jalei ce-o sã fie, acel ce-ascultã-ncepe-a se-ntrista
 din orice parte-acel amar sã vie,
 70 așa vãzui pe-al doilea duh, ce sta s-asculte-atent, cum trist sporea-n mîhnire,
 cînd prinse-n el ce-ntîiul cuvînta.
 73 Ce-mi spuse-un duh și-a cestuilalt privire m-au ars sã știu pe nume pe-astea douã,
 și de-asta deci smerit le-am dat de știre.
 76 Deci tot acel ce-ntîi vorbi, cu nouã cuvinte-a zis: - „Tu vrei acum sã vreu
 sã-ți fac ce tu nu vrei sã ne faci nouã.
  79 Dar n-oi fi scump, fiindcã Dumnezeu atîta har în tine-a vrut sã punã -
 sã știi atunci cã Guid del Duca-s eu.
 82 Trãind fui ars de-o pizm-așa nebunã, încît m-ai fi putut livid vedea
 vãzînd pe-un om chiar numa-n voie bunã,
 85 și-atare paie-adun din holda mea. De ce-aveți inima voi, oameni, oare
 spre-un bun ce-a fi-mpãrțit nicicînd nu vrea?
 88 Acesta e Rinier, odor și-onoare a casei Calboli, în care nu-i
 azi nici un ins sã aib-a lui valoare.
 91 Nu-i singur despuiat din neamul lui; cît e-ntre Po și munți și Ren și mare,
 de-un bun util și dulce vieții-oricui,
 94 ci plin e locu-ntre-ale lor hotare de sterpi ciulini, așa cã prin culturã
 tîrzie-ar fi sã-i smulgi orice-ncercare.
 97 Ah, unde-s toți acei ce faim-avurã: Menard, Carpigna, Lizio, Traversar?
 Vai nouã, romanioli, azi corciturã!
 100 [Cînd ai sã naști, Bologno-un alt Fierar?] Și-un alt di Fosco, tu, Faenza, oare,
 din troscot astãzi devenind stejar?
  103 Sã nu te miri cã bietu-mi suflet geme cînd Guid de Prata-mi vine-aminte mie
 și Ugo d'Azzo, de pe-a noastrã vreme,
  106 și Frederic Tignos cu-a lui cuscrie, și Traversara și-Anastagi,-azi ele
 familii-a cãror casã li-e pustie,
 109 femei și cavaleri, plãceri și-aceledulci griji, de-amor și curtenie pline,
 pe unde-au inimi azi atît de rele!
 112 Cum nu pieri, Bretinore, cãci din tine fugir-ai tãi, sã scape de dihonii,
 și mult popor cu ei? Dar face bine
 115 Bagnacavall cã-și isprãvi coconii, rãu Costracar cã ne mai fac pomanã
 asemeni conți, și și mai rãu fac conii!
 118 Vor fi, cînd vor scãpa de-a lor Satanã, Paganii buni, dar nu-ntr-așa mãsurã
 sã n-aibã totuși și-urme de prihanã.
 121 O, Ugolin de Fantoli, sigurã stã faima ta, cãci nu mai poți avea
 urmași s-o facã, scãpãtînd, obscurã.
 124 Dar mergi, toscane, cãci mai bine-aș vrea sã plîng decît sã spui, așa de-amare
 dureri îmi fac vorbind de țara mea".
 127 Știam cã simt a noastrã-ndepãrtare ãști doi iubiți; dar cãci stãteau tãcînd
 fãceau s-avem încredere-n cãrare.
 130 Cînd iarãși furãm singuri și mergînd, precum din nori un trãsnet se scoboarã
 cumplit veni un glas spre noi zicînd:
 133 - „Oricine mã-ntîlnește-acum m-omoarã!". Și-apoi pieri precum se-ndepãrteazã
 și-un tunet scurs prin nori ce-l împresoarã.
 136 De-abia simții cã aerul s-așazã cînd iat-alt glas cu-atît de mare hui
 cum face-un tunet ce-n curînd urmeazã:
  139 - „Aglaura, schimbatã-n stîncã, fui", încît spre-a fi mai strîns de-al meu pãrinte
 eu nu 'nainte-un pas, ci-ados fãcui.
 142 Cînd fu-n tot locul pace ca 'nainte, - „Acesta-i asprul frîu - îmi zise el -
 ce-ar fi sã facã pe-om a fi cuminte.
 145 Voi prindeți însã nada-ncît acel dușman de veci vã trage-n unghișoarã;
 puțin v-ajutã deci și frîu și-apel.
 148 Vã cheamã cerul cel ce vã-ncunjoarã și-aratã-v-ale lui splendori eterne,
 dar ochiul vostru tot spre lut scoboarã -
 151 de-aci vã bate-Acel ce-atot-discerne".  
 
	     
 Conținut: "Divina Comedie" Download: "Divina Comedie" Sursă: https://archive.org/details/Dante-DivinaComedie Читайте також: Данте Аліг'єрі. Божественна комедія. Читайте также: Данте Алигьери. Божественная комедия. 
 Top 
 Recomanda aceasta pagina unui prieten! 
        
 
 
        
       |